Am capatat obiceiul de-a cere bon fiscal dupa ce am vazut cati bani platesc anual la stat sub forma diverselor taxe si impozite. M-am gandit ca daca eu sunt corect cu absolut toate aceste dari, cei care nu fac la fel au un avantaj nemeritat.

In plus, cei care nu-si fiscalizeaza veniturile au marea placere  de-a beneficia de banii pe care eu ii platesc statului.

Vara trecuta am avut cateva experiente interesante din cauza dorintei mele de-a mi se da bon fiscal pentru diverse plati.

Am enervat gestionarul singurei toalete publice de la Lacul Rosu care profita de monopolul sau si cerea 2 Lei taxa. Omul se bucura de coada imensa de la intrare, dar nu avea chef sa bata bonul.

Apoi, am trait uimirea de-a da peste cap activitatea unei alimentare mai rasarite din Tusnad cerand bon pentru painea cumparata. S-au inghesuit toate vanzatoarele sa-l bata, nu stiau cum, nu intelegeau de ce-l vreau, au transpirat saracele si intr-un final au reusit.

In fine, cer bon pentru  a ajuta genul acesta de oameni sa intre uneori in legalitate.

Prin urmare, faptul ca Guvernul intentioneaza sa modifice in toamna Codul Fiscal astfel incat cumparatorii sa aiba un interes clar de-a cere mereu bon mi se pare o idee buna. Tare buna.

Zilele trecute am vazut o emisiune la The Money Channel (TMC) despre problemele pe care economia romaneasca le are in privinta fiscalitatii.

Doi moderatori, cativa specialisti in consultanta fiscala, cativa avocati ai unor firme de avocatura de business si secretarul general al ANAF au vorbit despre problemele concrete pe care companiile le au vizavi de modul  in care statul si privatii trateaza problemele fiscale.

Aparent, lucruri obisnuite. Totusi…

De cand a inceput aceasta criza, am vazut o gramada de emisuni la Realitatea TV si Antena 3 in care s-au dezbatut exact aceeasi tema, dar de data asta am avut si o revelatie: cat de diferita poate fi discutia atunci cand studioul nu este plin de politicieni, ci plin de oameni care au de-a face concret cu fenomenul fiscal.

• n-au existat timpi morti in emisiune. Si nu ma refer la faptul ca s-a vorbit continuu, ci la faptul ca fiecare discutie era bine stransa in jurul unui subiect limpede.
• n-am auzit acuze plangacioase. E foarte important ca o discutie atat de importanta sa nu fie sufocata de clasicele “pe vremea voastra s-a decis introducerea impozitului minim” sau “cand aveam noi sefia ANAF, colectarea a atins maximul istoric”.
• au existat cateva propuneri logice legate de felul in care se poate combate evaziunea fiscala – de exemplu, una dintre invitate a vorbit despre oferirea unui castig comerciantilor care incurajeaza platile cu ajutorul cardului pentru ca aceastea sunt plati inregistrate fiscal in mod sigur.

Din toate aceste motive, poate ca si Realitatea TV si Antena 3 ar trebui sa incerce macar de proba inversarea raportului politicieni – reprezentanti ai mediului de afaceri in emisiunile lor.

Sa sfideze realitatea cu politicul care domina mediul de business si sa le ofere mai des ocazia politicienilor sa vorbeasca despre lucruri concrete.

S-a intamplat in timpul examenului de Bacalaureat, intr-un liceu din Galati.

Fosnetul facut in sala de liceenii care-si transmiteau unii altora informatii a fost intrerupt de vocea uneia dintre cele doua supraveghetoare: “Vad ca schimbati intre voi ciornele, dar sa faceti o cheta n-ati face…

Cand auzi asa ceva, te poti gandi la multe. De la faptul ca respectivele n-au ce cauta in breasla pana la faptul ca doua nesimtite pot hotari viitorul imediat al unor copii.

Dincolo de acestea, pentru mine este fascinanata neputinta noastra de-a renunta la lucrurile care nu ne aduc satisfactii si de a incerca sa facem altceva.

Imi dau seama ca suntem educati sa pornim pe un drum, sa ne chinuim pe acel drum, sa ne plangem de mila ca-i greu si ca muncim prea mult in comparatie cu rasplata, dar sa nu-l parasim pentru a face altceva.

Cele doua doamne care supravegheau examenul de BAC nu se imbogatesc vreodata din astfel de spagi.

Vor iesi in continuare alaturi de colegele lor sa protesteze dupa ce Guvernul le taie din salarii, vor fi in continuare prostite ca orice alta categorie sociala de promisiuni electorale si vor reveni anual in salile de examen pentru a castiga niste bani de pe urma muncii pe care nu o fac.

Mai mult, din cand in cand, cate un fraier va avea naivitatea sa vorbeasca despre reforma sistemului cu astfel de specimene in interior, iar cate un profesor corect cu meseria lui va incerca sa-i convinga si pe altii ca breasla nu e plina cu astfel de uscaturi.

Sunt bucati de timp carora nu le vei putea niciodata stabili valoare si sunt bucati de timp carora le poti pune un pret.

De exemplu, nu vei putea spune vreodata cat valoreaza timpul petrecut in compania celor apropiati, dar poti spune cat valoreaza timpul petrecut cu activitati de o cu totul alta natura.

Pentru calcula valoarea aproximativa a unei ore din timpul tau trebuie intai stabilesti urmatoarele lucruri:

• numarul mediu de ore muncite zilnic (a)
  
• cate zile muncesti intr-un an (b)
  
• ce venituri ai anual (c)
  

Apoi, imparti (c) la produsul dintre (a) si (b). Adica imparti venitul anual la numarul total de ore muncite intr-un an si afli valoarea in bani a unei ore din timpul tau.

Ajungi in acealsi punct si daca preferi sa stabilesti numarul de ore muncite saptamanal, apoi numarul de saptamani pe care le muncesti intr-un an si in final imparti venitul anual la produsul celor doua informatii stabilite anterior.

De ce e important sa stii valoarea timpului tau

Rezultatul este unul de cele mai multe ori o aproximare a realitatii exacte, dar poate fi o informatie extrem de pretioasa.

In momentul in care stii cat valoreaza o ora din timpul tau, ai sanse mai mari sa constientizezi cat ai de pierdut atunci cand iti verifici obsesiv mail-urile, cand petreci ore intregi la discutii pe mess sau cand iti updatezi statusul pe Facebook la fiecare doua ore.

De asemenea, iti dai seama daca este cazul sa faci personal anumite lucruri sau sa platesti pentru a evita pierderea de timp – daca iti ia o ora sa te duci personal la posta si sa stai la coada pentru a pune un plic poate ca mai avantajos  sa platesti un curier care sa-ti ridice plicul de unde doresti tu.

PS: in caz ca lucrezi cu rate orare, FreelanceSwitch are un calculator excelent pentru stabilirea valorii acestora.

Vorbesti de principiul contributivitatii, dar nu-l respecti. Te bati luni de zile cu un bloc de caramizi in piept pentru acest principiu, dar acum uiti brusc de el.

Daca un batran isi ia pensia conform contributiei la sistemul de stat al pensiilor, inseamna ca primeste acum banii pe care in trecut i-a dat. Daca-i scazi acesti bani cu 15% inseamna ca, in fapt, ii furi dreptul.

Repet, daca el ia pensie conform contributiei, atunci el primeste acum banii pe care i-a dat in trecut.

Inteleg faptul ca ani de zile cei care ne-au condus au fost mincinosi, populisti, ipocriti, incompetenti si ca acum trebuie sa ia aceste masuri pentru ca altfel intram in colaps. Ca nu pot amana aceste masuri, ca a scadea pensiile in functie de diverse variabile ar insemna sa piarda timp.

Totusi, daca vrei sa fii corect, promite-le oamenilor care primesc pensie conform contributiei ca le vei da inapoi acesti bani.

Spune-le ca iei acum aceasta masura ca sa supravietuiasca sistemul. Ca apoi i vei elimina din sistem toate lichelele care iau pe nedrept pensie, pe cei care se dau bolnavi si nu sunt, pe cei care se dau oribi si conduc biciclete, pe cei care au iesit ancitipat la pensie ca sa poata munci in alte parti.

Si ca dupa ce vor fi eliminate aceste putregaiuri, oamenii care primesc pensie conform contributiei isi vor primi banii inapoi. Altfel, inseamna sa-i furi.

In perioada asta de criza am vazut aplicarea unui principiu destul de ciudat atunci cand vine vorba de concedieri – “ultimul venit, primul care pleaca”.

Zilele trecute, inclusiv liderul BNS Dumitru Costin sustinea aceeasi idee ca eventuala solutie de scaderea a cheltuielilor bugetare.

Teoretic si tinand cond de bun simt, competenta ar trebui sa fie un principiu mult mai important in ceea ce priveste mentinerea locului de munca. De ce un angajat vechi este automat mai bun decat unul mai nou?

Amuzant este ca printre solutiile gandite de Dumitru Costin se mentioneaza si eliminarea celor incompetenti, a celor angajati pe criterii politice, a celor care sunt sefi, dar sunt inutili etc.

Ma intreb cand au aparut aceste categorii de angajati in sistemul de stat pentru ca daca nu sunt veniti peste noapte nu inteleg de ce liderii sindicali n-au fost deranjati de existenta lor.

Luna trecuta am participat la o conferinta-eveniment organizata de Timisoreana (Ursus Breweries)

Sponsorii Cupei Romaniei doreasu sa-si promoveze campania “Sa nu uitam ce inseamna fotbal” si au adus in fata ziaristilor  cele 11 foste glorii care participa la acest proiect (detalii aici)

11 glorii neinteresante

Dupa rularea filmuletului de prezentare, a urmat cel mai firesc moment al unei conferinte de presa: ziaristii urmau sa puna intrebari, cei 11 urmau sa le raspunda.

Eu cred ca au fost in total cam 50 de jurnalisti de la ziarele de sport, ziarele generaliste, reviste economice, televiziuni de sport si cele generaliste, radiouri, site-uri etc.

Dintre acestia, cred ca vreo 30 erau reporteri, deci ziaristi care ar fi urmat sa puna intrebari, restul fiind fotografi sau cameramani.

Totusi, desi ii aveam in fata pe oamenii astia, au existat doar doua intrebari – una din partea unui ziarist, una din partea unei angajate a unei companii invitate la eveniment.

In rest, s-a filmat, s-a pozat, s-au luat niste interviuri ingramadite la finalul conferintei, s-a socializat in interiorul breslei, s-a mancat ceva si s-a plecat acasa sau la alte treburi.

Cum pierdem si bani, si respect

Amuzant este ca desi presa traieste o perioada extrem de grea din perspectiva economica, nu se simte absolut nicio crestere a performantelor jurnalistice fata de perioada de dinainte debutului crizei.

Oricat de mult au scazut bugetele publicitare, oricat de mari sunt intarzierile inregistrate la plata salariilor in multe parti, oricati oameni au fost dati afara, oricati oameni stiu ca au locurile de munca in pericol, nu vezi vreo schimbare evidenta in ceea ce priveste atitudinea fata de meserie a multora dintre noi.

In plus, dincolo de acest aspect, e de mentionat si imaginea pe care ne-o formam ca breasla.

Sa spunem ca nu-i problema “editorialului” cati bani au bagat in aceasta campanie cei de la Timisoreana, e problema celor din departamentele de marketing.

Totusi, oare ce parere isi fac oamenii aia care gestioneaza bugete publicitare despre noi cand vad ca o sala plina cu ziaristi reactioneaza la o conferinta de presa ca o sala goala?

PS: 4000 de angajati din presa si-au pierdut locurile de munca de la debutul crizei si pana in prezent (sursa: Raport Freex, via Obae)

Sa zicem ca intr-o zi ajungi la ghiseul unei institutii oarecare. Am putea sa-i spunem Registrul Comertului, dar la fel de bine ar putea sa fie oricare alta, aproape ca nu conteaza.

Si, la ghiseul acestei institutii, o doamna iti spune ca problema pe care o intampini se rezolva mai rapid decat ti-ai putea inchipui daca o anumita colega primeste un plic.

Formularea exacta ar fi: “Acum sa vi-o spun pe aia sincera… Daca te duci cu un plic la colega mea si-i spui ca iti trebuie urgent, se rezolva urgent”.

Ti-o spune si apoi asteapta reactia ta plimbandu-si degetul aratator pe tastaura unui Nokia E72. Probabil sa-ti sublinieze disponibilitatea de-a incepe chiar ea demersurile.

Ei, astea fiind spuse, am si eu o intrebare: tu ce-ai face? Ai merge la Politie sa o reclami  sau te-ai gandi ca daca faci asa ceva vei provoca durere inclusiv unor oameni nevinovati, cum sunt cei din familia individei?

Realitatea TV da oameni afara de la Sport si scade salarii.

Despre bani, seductie si idei preconcepute pe Fii barbat!

Adrian Popa a fost la Inter – Milan. Ce a vazut si ce a trait la marele derby, pe  3Surse.

Dupa mult timp, am vazut la Realitatea TV o dezbatere desfasurata in jurul unei teme importante:

“Ce poate face un tanar cu 1000 de Euro daca vrea sa porneasca o afacere?”.

Aproape anticipabil, n-au venit solutii concrete din partea invitatilor.

Ori pentru ca in viziunea acestora este imposibil sa demarezi o afacere cu 1000 Euro, ori pentru ca interesul lor era sa vorbeasca despre prostia Guvernului, ori pentru ca pur si simplu e mai fain sa faci misto decat sa gandesti ceva concret.